Călăii educației. 5 măsuri care au îngropat școala românească în guvernele Dragnea 1-2

Nu greșelile gramaticale sau umorul involuntar din exprimările miniștrilor au produs cele mai grave răni sistemului de educație din România. Adevărata hemoragie în învățământul românesc vine din deciziile luate de-a lungul anului 2017 de executivele Grindeanu și Tudose.

Cabinetul Dăncilă se instalează la Palatul Victoria într-o manieră triumfalistă în care se face mult zgomot pentru nimic despre promisiunile din noul program de guvernare. Se uită, în schimb, rateurile deja consemnate.

Ultimul “călău” al Educației, ministrul “genunche” Liviu Pop i-a predat marți lui Valentin Popa hățurile căruței numite școala românească, lăsată în urma Trabantului aflat la al treilea șofer: “Am predat astăzi mandatul de ministru al Educației Naționale domnului Valentin Popa. Am convingerea că va face mult mai mult decât mine şi va continua toate măsurile curajoase pe care le-am luat prin programul de guvernare, în special din zona învățământului preuniversitar”.

Să trecem în revistă care sunt măsurile “curajoase” ale guvernării PSD-ALDE care au îngropat învățământul, sub miniștrii Pop și Pavel Năstase:

1. Salariile profesorilor, mai mici ca cele ale muncitorilor necalificați

Puterea nu are niciun interes ca societatea pe care o ține captivă să devină mai educată. Acesta este principalul motiv pentru care profesorii au rămas “oaia neagră” a noii Legi a salarizării care a intrat în vigoare în 2018.

Un profesor debutant câştigă, în România, mai puţin ca un muncitor necalificat, iar acest lucru se întâmplă de foarte mult timp. Pe o scară de la 1 la 12, profesorii câștigă un salariu cuprins între 1,6 și 2,7 – în noua grilă de salarizare unitară intrată în vigoare prin Legea 153.

De la 1 ianuarie 2018 un profesor debutant, care avea în luna decembrie a anului trecut un venit net de 1.440 de lei, va primi o majorare salarială de doar 55 de lei. Un cadru didactic cu peste 40 de ani de muncă, va avea un salariul net de 2.887 lei, ceea ce înseamnă o creştere a acestuia cu 117 lei.

Aceasta în condițiile în care autoritățile au promis că toți bugetarii din educație vor vea lefuri mai mari potrivit noii legi a salarizării. O nouă creștere de 20 de procente a salariilor din învățământ ar trebui aplicată de la 1 martie. “O femeie de serviciu din administrația locală are un salariu cât un profesor cu 20 de ani vechime, iar un profesor, cât un șofer”, spune Simion Hăncescu, președintelui FSLI.

2. Subfinanțare cronică: Educaţia rămâne şi în 2018 repetenta bugetului

Educaţia rămâne în continuare o „cenuşăreasă”; bugetul pe 2018, raportat la PIB, este mai mic față de cel din urmă cu 10 ani.

În condițiile unei creșteri economice record, bugetul ministerului, chiar dacă a fost mărit cu 2,6 miliarde de lei faţă de anul trecut (cu 0,12%) procentual rămâne mai mic faţă de cel din 2008, când a fost 4,24% din PIB.

Specialiştii reclamă faptul că finanţarea aprobată nu este în acord cu Legea Educaţiei, care prevede acordarea a 6% din PIB pentru Învăţământ. „Avem o lege care nu se aplică. Este inadmisibil ce se întâmplă, atâta timp cât media UE a procentului din PIB alocat educaţiei este de 5,4%, iar media în Europa de Est este de 4,7%”, spun reprezentanţii Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI).

Conform unui comunicat al FSLI, mai multe şcoli sunt somate în această perioadă de conducerile inspectoratelor şcolare, precum şi de Ministerul Educaţiei Naţionale, să ia măsuri care se impun pentru a se încadra în cheltuielile de personal aprobate prin Legea bugetului de stat pentru anul 2018.

„Aceste cheltuieli sunt stabilite în funcţie de costul standard per elev/preşcolar, care, în multe situaţii, este calculat fără să se ţină cont de realitatea existentă în unităţile de învăţământ. FSLI cere urgent regândirea modului de calcul al acestui cost standard”, se spune în comunicat.

De asemenea, FSLI contestă modul în care este aplicat costul standard per elev, în funcţie de care sunt alocaţi banii pentru salariile angajaţilor din educaţie.

3. Revenirea la manualul unic și eliminarea manualelor auxiliare

O altă măsură controversată luată de Liviu Pop a fost cea prin care publicarea manualelor şcolare a fost asumată de către Ministerul Educaţiei, prin Editura Didactică şi Pedagogică şi tipărirea la Monitorul Oficial după avizarea Consiliului Concurenţei.

Societatea Editura Didactică şi Pedagogică va avea astfel ca obiect principal de activitate editarea de manuale şcolare pentru învăţământul preşcolar primar, gimnazial, liceal şi postliceal în limba română şi în limba minorităţilor naţionale şi alte lucrări pentru învăţământul preuniversitar şi universitar.

Însă, de departe, una dintre cele mai contestate măsuri luate de Pop a fost cea prin care a interzis manualele auxiliare la clasă. Concret, printr-un ordin de ministru, au fost interzise toate cărţile facultative pe care dascălii le utilizau la ore.

Ultimul șef de la Educaţie şi-a mai atras un val de critici atunci când a decis mişcorarea numărului de ore alocate pentru materiile opţionale, dar şi în momentul în care a modificat regulamentul de organizare a şcolilor fără consultare publică. Un alt motiv pentru care Pop a fost contestat l-a reprezentat multitudinea de greşeli de exprimare pe care le-a perpetuat în mandatul său: de la celebrul „genunche”, la dezacorduri şi greşeli de logică sau chiar aritmetică.

4. Școli închise sau comasate

Presiunea pusă de executivele PSD pe optimizarea costurilor unităților de învățământ și scoaterea lor de sub bugetele locale ar putea duce la închiderea a zeci sau chiar sute de școli.

Mai multe şcoli riscă să fie închise din cauza costului standard per elev, calculat greşit, fără să se ţină cont de realitatea existentă în unităţile de învăţământ, atrage atenţia Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI), care solicită urgent regândirea modului de calcul al acestui cost standard.

Deputatul PNL Florin Roman a afirmat că majoritatea PSD și ALDE s-ar pregăti să închidă aproximativ 1.000 de școli. Liberalul susține că la finalul anului trecut, Guvernul Tudose a emis o hotărâre prin care inspectoratele școlare județene și din București, precum și directorii unităților de învățământ, răspund de încadrarea în bugetul aprobat. Pentru a putea face asta, se va ajunge la concedieri și desființări de școli, sugerează acesta.

“Avem câteva unități școlare în mediul urban care au personalitate juridică, în contradicție cu Legea Educației. Dacă avem în aceeași curte două unități care au sub 150 de elevi, nu vor mai putea funcționa ca școli separate, ci se vor comasa”, a spus Liviu Pop în urmă cu zece zile.

5. Regulamente schimbate peste noapte

Ministerul Educaţiei a emis un ordin de schimbare a regulamentului în unităţile de învăţământ, printre prevederi fiind interzicerea folosirii telefoanelor mobile, fără acordul profesorului, în timpul cursurilor. De asemenea, copiii nu sunt obligaţi să poarte uniformă şi nu pot fi pedepsiţi prin note.

Asociaţiile elevilor din România condamnă modul în care MEN a modificat Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar (ROFUIP). Printre altele, elevii susţin că telefoanele mobile nu pot fi folosite nici acum în şcoli, astfel că modificarea nu este justificată.

Într-un comunicat comun, semnat de mai multe asociații de elevi, se spune că modificarea, prin ordin de ministru, a 63 de prevederi din ROFUIP a fost făcută fără ca acestea să fie supuse unui proces de consultare publică, fiind încălcate dispoziţiile legale referitoare la transparenţa decizională.

De asemenea, reprezentanţii elevilor susţin că prin acest ordin de ministru au fost modificate mai multe dispoziţii referitoare la elevi, un “fapt nelegal”, luând în considerare Legea educaţiei naţionale, care prevede şi că drepturile şi îndatoririle elevilor sunt stabilite în mod exclusiv printr-un statut, aprobat prin ordin de ministru. În acest caz, spun reprezentanţii elevilor, Ministerul Educaţiei nu a operat aceste modificări prin Statutul Elevului, încălcând dispoziţiile legale în vigoare.

“Printre modificări regăsim inclusiv, la pct. 61, obligativitatea elevilor de a depune într-un spaţiu special amenajat telefoanele mobile în timpul orei de curs. Şi în prezent utilizarea telefoanelor mobile în timpul orelor de curs, în alte scopuri decât cele educaţionale, este interzisă şi sancţionată de Statutul Elevului, această modificare fiind nejustificată”, susţin elevii.

Promisiuni bombastice pentru 2018

Legea Educaţiei va fi modificată până cel târziu la 1 ianuarie 2019, se arată în Programul de guvernare 2018-2020. Se promite construirea de grădiniţe, creşe şi unităţi after-school. De asemenea, se vrea reînfiinţarea/modernizarea atelierelor şcolare pentru învăţământul profesional şi tehnologic. În ceea ce priveşte Cercetarea, se doreşte finanţarea “predictibilă şi substanţială”.

sursa: realitatea.net

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *