Parcurile Lugojului oferă mizerie în loc de umbră și relaxare!

Ținta ultimelor sesizări este Parcul Prefecturii, care în po­fida renumelui de ”O­ră­șe­lul Copiilor”, îi întâmpină pe micuții lugojeni, în mod i­ronic, cu un peisaj lipsit de alternativă la computer, te­le­fon mobil și tehnologie.

”Sunt câteva aspecte de­ran­jante în acest parc, aș în­cepe cu faptul că nu se mă­tură, persoanele ce ar trebui să fie responsabile de curățenie stau la taclale, iar fântâna este sub orice cri­ti­că. Cine ar trebui să se o­cupe de ea? Apoi, la apa­ra­te­le de gaz te mănâncă șer­pii, la casa de curent, da­că mergi pe trotuar îți cad țiglele în cap. Cine răs­pun­de?”, întreabă Rodica S., care locuiește în urbea de pe Timiș de peste 40 de ani.

Deși în 2016 mu­ni­ci­pa­li­ta­tea anunța montarea unui echipament electronic, cu ul­trasunete, menit să afec­te­ze și implicit să alunge în­naripatele, cei ce obiș­nu­iesc să treacă prin zonă atrag încă atenția asupra acestei chestiuni. Spațiul verde pare a se transforma, după model american, în Parcul Central din New York, doar că în loc de porumbei, ne con­frun­tăm cu ciorile ce par a nu se lăsa înduplecate de a­pa­ratura de ultimă generație.

”Să nu mai discutăm de băncile scoase din beton, iar dacă ai noroc să găsești to­tuși un loc de odihnă, ciorile sunt omniprezente”, a mai spus femeia.

Aparatul s-a stricat la doar câteva luni după ce a fost achiziţionat şi pus în funcţiune.

“Este o pro­blemă cu aparatul elec­tro­nic care ține la distanță ciorile. Vom încerca să re­me­diem această problemă în zilele care urmează. Acest aparat ne-a ajutat foarte mult în efortul nostru de a men­ți­ne parcul curat”, a spus zi­lele trecute Francisc Bol­dea, primarul Lugojului.

Parcul Enescu: drumul spre iad e pavat cu bune intenții

Lucrările de modernizare rea­lizate în plin sezon cani­cu­lar, printre care schim­barea mobilierului stra­dal și a elementelor de joacă, dar și dalarea aleilor, au luat cu asalt locul de refugiu al multor lugojeni. Considerat una dintre lo­ca­țiile preferate de petrecere a timpului liber grație ar­bo­ri­lor ce îi dau un aer aparte, în aceste zile toride de vară aspectul pare să ia o altă for­mă, semănând mai degrabă cu un adevărat șantier în mij­locul orașului, în care praful, zgomotul și haosul sunt la loc de cinste.

Parcul Gării, casa celor fără casă

Spațiul verde din apropierea stației CFR din Lugoj oferă o perspectivă tristă, dar cel puțin interesantă celor ce se încumetă să îl treverseze, având multiple întrebuințări și fiind un amalgam de sen­za­ții și perioade istorice.

Rezultatele contribuției oamenilor străzii ce și-au fă­cut adăpost din băncile par­cului nu s-au lăsat mult aș­teptate, iar ornamentele flo­rale sunt acum în parte în­locuite de PET-uri de bău­­tură, de alcool sanitar și res­­turi textile.

O simplă plim­b­are pe a­leile crăpate devine o a­devărată aventură, la care prin fiecare pas te însoțește un nou miros, mai acid, mai înțepător.
Cei care își iau însă inima în dinți pot face un periplu în istoria Epocii de Aur prin mo­nu­mentele din perioada co­munistă, de­ve­nite în pre­zent relicve, acaparate fiind în­tre timp de aceiași oameni fără adăpost.

Micro V: afară-i vopsit gardul, înăuntru leopardul

Micuțul parc de cartier pare a fi unul dintre cele mai în­grijite, dar nici aici situația nu e tocmai roz.
Vestiții să­mân­țari sunt prezenți pe alei, în foișor, lăsând în urma lor un covor de coji, mizerie și o lipsă acută de civilizație.

Mobilierul deși în stare bu­nă, vine la pachet cu micii inamici, puricii, iar o clipă de relaxare este plătită cu pișcături și disconfort.

Deși parcul a fost dotat în urmă cu aproximativ doi ani cu un teren sintetic, de­di­cat în exclusivitate jocului cu mingea a copiilor, terenul asfaltat pentru ruga car­tie­ru­lui pare a fi mult mai atractiv pentru adolescenții plini de energie.

Locuitorii din zonă se con­fruntă astfel zilnic cu atitudini ce lasă de dorit pen­tru o generație în plină for­mare.
Victimele în acest caz sunt autoturismele par­ca­te lângă terenul de joacă im­pro­vizat de copii.

”Par­ca­rea devine o ade­vă­ra­tă ne­gociere, bordura fiind aca­pa­rată de sticle, căței, copii, mingi, haine și telefoane, iar simplul fapt de a vrea să te parchezi atrage după sine injurii, mingi în mașină. Nu mi se pare nor­ma­lă situația, există un teren doar al lor!”, a declarat Lau­renţiu M., lo­cuitor al car­­tierului Micro V.

Singurul parc din Lugoj mai decent este cel din car­tie­rul Ștrand, deși şi acesta are aspecte ce îl pot de­fa­voriza.
Confruntat de-a lun­gul timpului cu in­sa­lu­bri­ta­tea, igiena precară, câini mai­danezi și mobilier dis­trus, în prezent situația pare a se remedia încet, încet, iar defectul major rămâne ve­ge­ta­ția al cărei ritm de creștere îl depășește cu mult pe cel de cosire.

sursa: redesteptarea.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *