Petre Roman, audiat în Dosarul Revoluției din 1989

Petre Roman, fostul premier al României, este audiat în această dimineață la Parchetul General în Dosarul Revoluției din 1989, transmite corespondentul Realitatea TV.

Surse judiciare spun ca Petre Roman are calitatea de martor în dosarul Revolutiei din 1989. Procurorii sunt interesați sa afle cum a obtinut acesta calitatea de premier

Fostul premier a fost citat pentru a da explicatii scrise la Parchetul General. Fost lider al FSN, considerat mâna dreaptă a lui Ion Iliescu, Petre Roman a fost citat pentru ca procurorii vor să obțină o declarație scrisă a acestuia. Fostul lider FSN are și calitatea de inculpat în dosarul Mineriadei.

Ultimul martor audiat în dosarul Revoluţiei a fost actorul Ion Caramitru, directorul Teatrului Naţional Bucureşti, care s-a prezentat la Parchetul General pe 23 februarie.

„Sunt foarte bucuros că s-au redeschis aceste dosare. Acum o vreme, trei săptămâni, am fost audiat pe problemele Mineriadei şi acum pentru problemele de la Revoluţie. Este a treia oară când declar. Am fost audiat la cerere, când a fost comisia parlamentară în anii 1997 – 2000, în perioada în care am fost la minister. Apoi, tot la cerere, am făcut declaraţii când generalul Voinea ancheta aceste dosare. Acum sunt chemat tot pe tema asta – dosarul Revoluţiei, de când s-au redeschis dosarele”, a spus Caramitru, la sosirea la sediul Parchetului, precizând că a fost chemat în calitate de martor.

În iunie 2016, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a confirmat decizia Parchetului General de redeschidere a urmăririi penale în dosarul Revoluţiei.

În aprilie anul trecut, Bogdan Licu, care asigura interimatul funcţiei de procuror general, anunţa redeschiderea anchetei, pe motiv că soluţia de clasare dată în octombrie 2015 de Parchetul Militar este netemeinică şi nelegală, „fiind adoptată pe baza unor cercetări incomplete, cu ignorarea unor informaţii, date şi documente esenţiale referitoare la evenimentele din 1989, aspecte care au condus la stabilirea unei situaţii de fapt incomplete şi, sub unele aspecte, eronate, iar, pe cale de consecinţă, la o greşită încadrare juridică a faptelor, toate acestea zădărnicind aflarea adevărului şi identificarea tuturor făptuitorilor, precum şi a făptuitorilor din spatele făptuitorilor”.

Licu susţinea că, din modul de desfăşurare a anchetei la Parchetul Militar, rezulta că nu a existat o preocupare pentru stabilirea unor aspecte esenţiale referitoare la evenimentele din perioada 17 – 30 decembrie 1989.

În opinia lui Bogdan Licu, stabilirea corectă a situaţiei de fapt în această cauză nu se poate face fără analizarea în detaliu a tuturor circumstanţelor anterioare, concomitente şi ulterioare evenimentelor şi fără luarea în considerare a factorilor externi care au contribuit la căderea guvernelor comuniste din Europa de Est.

El preciza că a constatat că procurorii, deşi au efectuat un număr mare de acte de urmărire penală în cauză, nu au valorificat informaţii importante furnizate de acestea, dar nici informaţii furnizate de numeroase lucrări care se referă la aceste evenimente.

Potrivit lui Licu, procurorii militari nu au făcut niciun demers în vederea declasificării documentelor care au stat la baza elaborării raportului Comisiei senatoriale privind acţiunile desfăşurate în Revoluţia din decembrie 1989, iar materialul întocmit de SRI referitor la evenimentele din decembrie 1989 nu se regăseşte în dosarul de urmărire penală şi nici nu rezultă că s-ar fi făcut vreun demers în vederea obţinerii acestuia.

Pe 14 octombrie 2015, Parchetul Militar a clasat dosarul privind evenimentele din decembrie 1989, care au avut ca rezultat decesul a 709 persoane, rănirea a 1.855 de persoane prin împuşcare, rănirea a 343 în alte împrejurări şi reţinerea a 924 de oameni.

După această decizie, sute de revoluţionari au depus la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie plângeri împotriva soluţiei date de procurori.

sursa: realitatea.net

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *