Serban Nicolae a găsit „formula legală” pentru graţierea condamnaţilor pentru corupţie. PROIECT

Senatorul PSD Şerban Nicolae, preşedintele Comisiei Juridice din Senat, a depus mai multe amendamente la proiectul legii privind graţierea unor pedepse, trimis de Ministerul Justiţiei pentru dezbatere şi aprobare în Parlament. Astfel, Nicolae propune pe lângă extinderea graţierii, în funcţie de fracţiile de pedeapsă executată, la o categorie de pedepse cuprinsă între 3 până la 10 ani de închisoare, şi eliminarea tuturor infracţiunilor de corupţie prevăzute de Codul Penal de la excepţiile privind graţierea. În viziunea senatorului, condamnaţii pentru dare şi luare de mită, trafic de influenţă, cumpărare de influenţă, abuz în serviciu sau conflict de interese ar trebui eliberaţi. De asemenea, condamnaţii în baza legii 78/2000 privind infracţiunile de corupţie ar urma să fie şi ei graţiaţi, aici intrând variantele agravante ale abuzului în serviciu sau folosirea funcţiei de lider politic pentru obţinerea de foloase necuvenite. În proiectul iniţial, toate aceste infracţiuni erau exceptate de la graţiere. De asemenea, forma legii propuse de Nicolae nu mai conţine nicio referire la plata prejudiciului de către cei graţiaţi.

Senatorul PSD Şerban Nicolae, care s-a remarcat de-a lungul activităţii sale parlamentare prin mai multe iniţiative legislative care veneau în sprijinul condamnaţilor sau anchetaţilor pentru corupţie, a depus mai multe amendamente la proiectul de lege privind graţierea unor pedepse, aflat în Comisia Juridică a Senatului.

Astfel, de pe lista infracţiunilor care sunt exceptate de la graţiere în proiectul iniţial al Ministerului Justiţiei lipsesc toate articolele din Codul Penal privind infracţiunile de corupţie, precum şi orice referire la legea 78/2000 privind infracţiunile de corupţie.

Prin această omisiune, Şerban Nicolae propune practic graţierea, în anumite condiţii ale cuantumului pedepselor – sub 3 ani este graţiată total, peste 3 ani se graţiază fracţii de pedeapsă până la pedepse de 10 ani de închisoare – a tuturor infracţiunilor de corupţie. Darea de mită (art. 289), luarea de mită (art. 290), traficul de influenţă (art. 291), cumpărarea de influenţă (art. 292), abuzul în serviciu (art. 297), neglijenţa în serviciu (art. 298), conflictul de interese (art. 301) din Codul Penal, dar şi toate infracţiunile de corupţie prevăzute de legea 78/2000 (diverse forme de abuz în serviciu, folosirea influenţei pentru obţinerea de foloase necunvenite, etc.) ar intra la graţiere.

Totodată, Şerban Nicolae propune graţierea pedepselor după următoarele calcule:

– se graţiază în întregime pedepsele sub 3 ani, pentru infracţiunile neexceptate prin lege (proiectul iniţial propune pragul de 5 ani, însă CSM a cerut un prag mai mic, de doar 3 ani)

– se graţiază „în întregime, pedepsele de până la şapte ani inclusiv, a căror executare a început iar restul rămas de executat este mai mic de trei ani”.

– se graţiază „parţial, cu trei ani, pedepsele de până la şapte ani inclusiv, a căror executare a început iar restul rămas de executat este mai mare de patru ani”.

– se graţiază „parţial, trei pătrimi din restul rămas neexecutat din pedepsele de până la zece ani inclusiv, a căror executare a început, iar restul rămas de executat este mai mic de patru ani”.

– se graţiază „parţial, jumătate din restul rămas de executat din pedepsele de până la zece ani inclusiv, a căror executare a început, iar restul rămas de executat este mai mare de patru ani”.

Un alt amendament al lui Nicolae prevede creşterea limitei de la 3 la 5 ani pentru perioada în care cel graţiat nu are voie să fie condamnat pentru vreo nouă infracţiune pedepsită prin închisoare, în caz contrar condamnatul trebuind să execute şi restul pedepsei graţiate.

Un alt amendament al lui Nicolae specifică faptul că prevederile graţierii „nu se aplică pedepselor a căror executare este suspendată, în condiţiile legii”.

Proiectul de lege privind graţierea unor pedepse, pe care Guvernul l-a trimis în Parlament, a fost modificat de iniţiatorul Florin Iordache, fostul ministru al Justiţiei, cele mai multe din prevederile controversate fiind eliminate. Infracţiunile prevăzute de legea 78/2000 privind infracţiunile de corupţie, inclusiv abuzul în serviciu şi formele sale agravante au intrat pe lista de infracţiuni exceptate de la graţiere. Graţierea în forma iniţială depusă la Parlament era condiţionată de plata prejudiciilor şi a fost introdusă condiţia ca pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea comisă să nu depăşească 10 ani.

Astfel, în proiectul iniţial sunt graţiate pedepsele şi măsurile educative privative de libertate de maximum 5 ani, cu condiţia ca cei care sunt graţiaţi să achite în termen de maximum un an prejudiciul stabilit de instanţă, în caz contrar graţierea fiind revocată şi graţiatul fiind pus să execute restul pedepsei, arată proiectul. În cazul în care e vorba de condamnări incluse pe lista de infracţiuni exceptate de la graţiere, graţierea nu se aplică.

O altă condiţie pentru aplicarea graţierii era ca pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea comisă să nu depăşească 10 ani, chiar dacă infracţiunea nu se află pe lista de excepţii de la graţiere din proiectul de lege.

De asemenea, graţierea nu se aplică persoanelor care nu au început executarea pedepsei cu închisoarea sau s-au sustras de la executarea ei. Totodată, mai arată proiectul de lege, persoanele graţiate care în decurs de 3 ani săvârşesc „cu intenţie” o infracţiune, vor executa atunci când sunt condamnaţi şi restul de pedeapsă rămas neexecutat ca urmare a graţierii.

S-a renunţat la prevederea ca deţinuţii de peste 60 de ani să beneficieze de graţierea a jumătate din pedeapsă, de această clemenţă bucurându-se doar femeile gravide şi persoanele care sunt unic întreţinător de familie şi au în întreţinere minori cu vârsta de până la 14 ani, mai arată proiectul. Lor li se aplică prevederea infracţiunilor exceptate de la graţiere, dar şi obligaţia plăţii prejudiciului în maximum 1 an. În forma iniţială, se bucurau de această prevedere deţinuţii de peste 60 de ani, femeile gravide şi cei cu minori de maximum 5 ani în întreţinere, indiferent de infracţiunea pentru care fuseseră condamnaţi şi fără obligaţia plăţii prejudiciului.

De la graţiere sunt exceptaţi recidiviştii, mai arată proiectul iniţial, lucru menţinut şi de senatorul Şerban Nicolae.

Pe lista infracţiunilor exceptate de la graţiere au intrat şi cele acoperite de legea 78/2000 privind infracţiunile de corupţie, precum şi abuzul în serviciu. Şerban Nicolae le-a eliminat din nou.

sursa: gandul.info

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *