De aproape 14 ani, elevii din România primesc gratuit din partea statului o gustare compusă dintr-un corn şi 200 de mililitri de lapte ambalat la pet. Copiii nevoiaşi o apreciază şi acum, dar, în schimb, mulţi dintre cei din mediul urban, cu mai multe posibilităţi, au ajuns să se… distreze cu mâncarea, aruncând-o chiar pe geam, aşa cum s-a întâmplat la Liceul Pedagogic „Carmen Sylva” din Timişoara.
Elevii din învăţământul primar şi gimnazial vor primi, însă potrivit unui proiect-pilot, un pachet alimentar sau o masă caldă. Potrivit ordonanţei publicate în Monitorul Oficial, de această facilitate vor beneficia în judeţul Timiş doar elevii Liceului Pedagogic „Carmen Sylva”. Ei vor primi cu titlu gratuit un supliment sub forma unui pachet alimentar sau a unei mese calde pe zi în perioada desfăşurării activităţii didactice.
Suma alocată va cuprinde preţul produselor, cheltuielile de transport, distribuţie şi depozitare. De asemenea, elevii care nu pot primi masa din diferite considerente (medicale, culturale, religioase sau confesionale), vor beneficia de produse alimentare adecvate în limita unei valori zilnice.
Pentru aplicarea acestei ordonanţe, vor fi acordate sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat. La jumătatea lunii decembrie au apărut şi normele metodologice de aplicare a respectivei ordonanţe, direcţiunea şcolii a efectuat un sondaj în rândul părinţilor pentru ca aceştia să-şi exprime opţiunea între o masă caldă sau un pachet alimentar.
Nicolae Seimeanu, directorul-adjunct al Liceului Pedagogic „Carmen Sylva”, ne-a declarat că, în prezent, spaţiul pe care-l deţine cantina unităţii de învăţământ este restrâns, permiţând doar unui număr de 70 de elevi să servească masa. În condiţiile în care liceul are 1.500 de elevi, cantina nu oferă astfel spaţiul necesar.
În urma discuţiilor cu părinţii, 75 la sută dintre aceştia, au cerut să se opteze pentru un pachet alimentar.
Din toamnă, copiii din învăţământul preşcolar şi elevii din 50 de şcoli de stat vor primi, timp de un an, un pachet alimentar sau o masă caldă pe zi. Valoarea acesteia va fi, potrivit unui proiect al Ministerului Educaţiei, de 7 lei, iar variantele de meniu au fost avizate de Institutul Naţional de Sănătate.
Pachetul alimentar va conține produse de panificație, produse din carne şi/sau brânzeturi/derivate din lapte, legume, la care se adaugă un fruct. Data-limită de consum a produselor distribuite către unităţile şcolare în regim de catering va fi în ziua producerii, pentru masă caldă, respectiv de 24 de ore pentru sandviciuri.
Iată ce ar putea primi copiii de mâncare la şcoală, potrivit documentelor adoptate de Guvernul României:
1. Ciorbă de legume
2. Supă de pui cu legume
3. Ciorbă de văcuţă cu legume
4. Legume cu piept de pui la grătar
5. Mâncare de mazăre cu piept de pui
6. Pilaf cu legume şi ficăţei de pui
7. Piure de morcov cu grătar de pui
8. Piure de cartofi cu piept de curcan
9. Mâncare de varză dulce cu friptură la cuptor
10. Ghiveci de legume cu pui
11. Orez cu legume şi pui la tava
12. Sufleu de broccoli cu brânză
13. Cartofi gratinaţi cu piept de pui la grătar
14. Tocană de legume cu orez brun
15. Piure de cartofi cu sfeclă şi chifteluţe de legume
16. Omletă cu legume (ardei, ciuperci, ceapă verde) şi brânză telemea
17. Sufleu de conopidă, broccoli şi brânză la cuptor
18. Dovlecel umplut cu brânză la cuptor
19. Ciuperci la cuptor umplute cu brânză (pentru copiii cu vârsta mai mare de 7 ani)
20. Macaroane cu brânză
21. Cartofi frantuzeşti (la cuptor cu brânză şi ou)
22. Quinoa cu legume
23. Sandvici cu unt, şuncă, caşcaval şi legume (roşii, castravete, salată)
24. Sandvici cu piept de pui la grătar sau pulpă de pui dezosată la grătar cu legume crude (gogoşar, varză, morcov).
25. Salată de fructe (măr, pară, caisă, piersică, banană, portocală)
Pentru prepararea alimentelor ce vor ajunge la copii trebuie să se ţină cont de următoarele principii:
1. Nu se adaugă aditivi alimentari, conservanți sau orice alt tip de potențiatori de arome și gust.
2. Uleiul necesar preparării se utilizează o singură dată, fiind un ulei de calitate superioară.
3. Ceapa pregatită în prima fază a etapei de gătire nu se prăjește ci se înăbușește cu apă.
4. Sarea utilizată nu trebuie să conțină antiaglomeranți sau orice alt aditiv.
5. Evitarea asocierii alimentelor din aceeași grupă la felurile de mâncare servite (de exemplu, la micul dejun nu se va servi ceai cu pâine cu gem, ci cu preparate din carne sau cu derivate lactate; în schimb se poate folosi lapte cu pâine cu gem sau cu biscuiți; la masa de prânz nu se vor servi felul 1 și felul 2 preponderente cu glucide – cereale, ca de exemplu, supa cu găluște și friptura cu garnitură din paste făinoase, ci din legume);
6. Evitarea mâncărurilor care solicită un efort digestiv puternic sau care au efect excitant ori a căror combinație produce efecte digestive nefavorabile (cum ar fi iahnie de fasole cu iaurt sau cu compot);
7. Nu se vor permite mâncărurile gen tocături prăjite. Ouăle se recomandă a fi servite ca omletă la cuptor și nu ca ochiuri românești sau prăjite;
8. Se recomandă îmbogățirea rației în vitamine și săruri minerale prin folosire de salate din crudități.
Potrivit hotărârii de Guvern, suportul alimentar constă, după caz, într-o masă caldă sau într-un pachet alimentar, după cum urmează:
a) masă caldă, preparată în regim propriu, pentru unităţile de învăţământ în care există cantină cu avize de funcţionare, înregistrată sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor, şi spaţiu adecvat de servire a mesei;
b) masă caldă, în regim catering, pentru unităţile de învăţământ în care nu există cantină pentru prepararea în regim propriu, dar în care există un spaţiu de servire a mesei sau un alt spaţiu amenajabil în acest scop;
c) pachet alimentar, pentru unităţile de învăţământ în care nu există nici cantină şi nici spaţiu amenajabil în scopul servirii mesei.
Programul de servire a mesei şi timpul alocat acestei activităţi sunt stabilite de către conducerea fiecărei unităţi de învăţământ în parte, în funcţie de numărul de elevi, de orarul şcolii şi de particularităţile specifice.
Desfăşurarea programului va fi coordonată de inspectorul desemnat de inspectoratul şcolar, recomandarea Guvernului fiind ca acesta să fie inspectorul cu atribuţii pentru educaţie incluzivă. Totodată, conducerea unităţii de învăţământ va desemna un coordonator local de program care poate fi din categoria personal didactic, didactic-auxiliar sau nedidactic, iar în unităţile de învăţământ care funcţionează cu structuri şcolare arondate se va desemna câte un responsabil la nivelul fiecărei structuri.
sursa: renasterea.ro
